Admin
Administrator
 Din: Vechime
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10086
|
|
Planurile externe de inlaturare a lui 'Nea Nicu' s-au bazat si pe 'caii troieni' din Romania. Silviu Brucan, Alexandru Barladeanu, Virgil Magureanu, Ion Iliescu, generalii Nicolae Militaru si Ioan Ionita sunt doar cativa dintre cei care au complotat la rasturnarea lui Ceausescu.
- Ticaloshilor!
Momentul Praga 1968 i-a adus lui Ceausescu simpatia retinuta a Occidentului, dar si o doza de antipatie din partea Moscovei. Consolidat la putere, Ceausescu a trecut pe linie moarta o parte dintre activistii de partid fideli lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Altii, mai tineri, care au fost initial in gratiile puterii, dar care 'promiteau', au fost si ei inlaturati, din precautie.
Trei grupuri ostile regimului dictatorial
Toti acesti oameni, din toate zonele sociale si intelectuale, au ajuns atat in atentia Moscovei, cat si a altor cercuri care nu-l inghiteau pe Ceausescu. Istoricul Alex Mihai Stoenescu imparte comploturile interne anti-Ceausescu in trei mari grupari: 'Vechii activisti de partid', 'Militarii' si 'Perestroikistii'.
'Categoria vechilor activisti de partid cuprindea stalinisti care au organizat - si la sugestia Moscovei - 'Scrisoarea celor sase': Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu, Silviu Brucan si Gheorghe Apostol. Al doilea grup este cel militar, condus de generalul Militaru, cel mai activ, care contactase o groaza de generali de prin Armata si de prin Securitate, dar care nu era un grup constituit. Mai erau Ioan Ionita, Radu Nicolae si Stefan Kostyal, ultimul avea chiar nevasta rusoaica. Al treilea grup e grupul perestroikist, al lui Ion Iliescu, cu cei care il curtau, printre care si Virgil Magureanu', explica Stoenescu.
Conspiratia lui Iliescu
In jurul lui Iliescu s-a conturat cea mai controversata grupare. In timp ce Magureanu isi recunoaste, in felul lui, calitatea de complotist la caderea lui Ceausescu, Ion Iliescu neaga vehement ideea de complot. O acrediteaza numai pe cea a revolutiei.
A recunoscut totusi, pe 16 decembrie 1994 (pe cand era presedintele Romaniei), in fata Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din decembrie 1989, ca s-a intalnit cu oameni grei, care erau cunoscuti de Securitate ca fiind impotriva regimului.
'Am avut cateva intalniri conspirative, cu participarea a patru-cinci persoane. Dupa aceea am decis sa ne vedem numai cate doi.
Au aparut si multe elemente de lipsa de vigoare, mai ales generalul Militaru nu manifesta suficienta prudenta. Ceea ce a si facut ca, la un moment dat, sa fie retinut, i s-a facut o perchezitie.
A mai aparut printre noi un om, un fel de 'pisica cu clopotei', un om cu gura mare si nerabdator - Radu Nicolae. Am si decis sa intrerupem orice legatura cu el. Din pacate, cu generalul Ionita s-a petrecut un accident: in 1987 a facut cancer si a disparut.
Personal, am ajuns la concluzia ca nu este posibil sa intreprindem nimic din acest punct de vedere. Mai ales dupa retinerea si anchetarea generalului Militaru. Dupa aceea, si Magureanu a fost scos de la Institutul de Stiinte Politice de pe langa 'Stefan Gheorghiu', la inceputul lui 1989, si trimis la Muzeul Judetean de la Focsani', a declarat Iliescu in fata Comisiei. Constituirea gruparii a avut loc insa cu mult inainte de aceste actiuni.
Volga neagra
Dupa o serie de interviuri facute cu fostul sef al SRI, istoricul Alex Mihai Stoenescu il intreaba deschis pe Magureanu: 'In ce an s-a petrecut prima dumneavoastra intalnire cu Iliescu?'.
Magureanu raspunde fara ocolisuri: 'In septembrie 1973, la Timisoara, cu ocazia deschiderii anului universitar'. Apoi povesteste cu lux de amanunte: 'I-am spus: 'Tovarasul Iliescu, eu stiu ca urmeaza sa plecati la Bucuresti, la o consfatuire'. 'Dar tu ce faci?' Zic: 'Eu ma intorc la Bucuresti, ca am avut o intalnire cu studentii mei si plec, normal, inapoi'. Ma intreaba: 'Unde locuiesti?'. Raspund: 'La hotelul partidului'.
'La ora sase fix vin sa te iau cu masina de la hotel'. Mie nu prea imi venea a crede. Cine sunt eu? Si mi-am aranjat o posibilitate de rezerva, de a ma duce la aeroport cu o alta masina, sa nu pierd avionul. Cand colo, la sase fix a venit masina. Era o Volga veche, mare, aflata inca in dotarea unora dintre comitetele judetene. Cu acea Volga ne-am dus impreuna la aeroport'. Volga neagra era automobilul-emblema al puterii politice in acei ani. Un automobil fabricat, evident, in URSS.
Racolarea
Destul de 'umblat' prin cercurile de informatii, Magureanu stia cu siguranta care este omul vizat pentru inlocuirea lui Ceausescu. Chiar daca existau si alte variante, atentia lui Magureanu s-a indreptat catre Ion Iliescu. Opt ani mai tarziu, lucrurile avanseaza.
'Am hotarat sa-l intalnim pe Ion Iliescu la Cehu Silvaniei, in Salaj. El mi-a atras atentia din Bucuresti: 'Mai, sa fie putina lume!'.
'Pai nu, ca vom fi in principal noi doi si mai am un prieten acolo, un primar, Vasile Vlaica. El ne va primi si ne va da o masa undeva, stiu si locul'. Era undeva intr-o padure, o cabana deasupra Cehului, frumos loc!', isi aminteste Magureanu.Fostul sef al SRI scoate in fata si notorietatea pe care o avea Iliescu la inceputul anilor '80, mai precis in 1981.
'Incep sa zbarnaie telefoanele, se spune ca vine Ion Iliescu cu tot comitetul judetean. M-am pomenit la Cehu Silvaniei cu vreo 40 de persoane, in frunte cu prim-secretara. Ne asezam la o masa intr-o poiana. Acuma, de mancare nu-mi ardea. Iliescu m-a luat pur si simplu si m-a pus langa el. Atunci am profitat nitel de ocazie si l-am luat la o plimbare prin padure. Acolo a avut loc asa-zisa racolare, ca sa folosesc expresia uzitata chiar de el. Acolo i-am spus eu despre faptul ca el este perceput ca viitorul presedinte al Romaniei', mai subliniaza Magureanu in discutia sa cu Stoenescu.
Aceasa stire a fost preluata de pe Adevarul.
|
|
